Fac eu ce fac, si nu trece, ce sa mai, nu vreau domne sa treaca vara fara sa ma cazez intr-un loc in care n-as dori sa innopteze nici dusmanii mei (ma rog, aici exagerez putin). Cred ca incepand de anul viitor o sa-mi fac un scop in a reusi sa gasesc cel mai urat loc unde sa te cazezi si eventual cea mai nasoala eczema achizitionata. Nu ma las, imi fac si un site "the baddest places to sleep", ca incep sa experimentez zona si e pacat sa pastrez doar pentru mine, poate mai vrea sa incerce si altul, sau nu.
Asadar, dupa Sandalandala de anul trecut, povestea se repeta si anul acesta insa in Herculane, Pensiunea Ambasador categorisita cu *** stele "minunate, si un scor mare pe Booking fata de ce dezastru ofera, din cate am inteles in cam toate camerele ocupate de noi.
Incep sa cred ca am si niste simturi extrasenzoriale, pentru ca, la fel ca data trecuta, am avut o presimtire destul de urata inca de cand am dat ochii cu pensiunea, nu ne-am placut (desi nu parea atat de nasoala la exterior), dar credula cum sunt, am vorbit iar cu gandurile mele si mi-am zis "nu fii chitra, va fi bine".
Aceeasi poveste, in parte aceeasi prieteni, sute de km cu motorul, obositi rau, greu sa te mobilizezi sa cauti in alta parte.
"Stapanul" pensiunii ne-a luat inca de la intrare, ca el a fost profesor universitar pe turism si ca ne explica el cum sta treaba cu Herculane. Ne-a plictisit vreo 2 minute apoi, incurajat de niste niste injuraturi trimse printre dinti, ne-a predat cheile de la camera. Intuitia feminina mi-a trimis din nou niste semnale ca ma indrept spre "cele rele" insa nu a fost chip sa ma intoarca din drumul meu catre camera ororilor...sincera sa fiu vedeam doar pat si dus in fata ochilor.
Camera, la etajul 3, 160 lei/noapte...greu de urcat cu toate catrafusele insa, in cele din urma, am ajuns in fata "dansei".
La intrare m-a izbit o usa cu niste gauri in ea prin care intra lejer degetul meu mic, iar broasca, mama-mama, cu siguranta sparta intr-o convietuire anteriora cu un alt personaj pentru ca avea un aspect destul de dubios. Ceea ce mi s-a parut insa si mai dubios, erau intepaturile din usa, pe interior, ce pareau facute de un varf de cutit, sabie, lance sau alte arme albe. Prin capul meu obosit incepusera deja sa ia nastere si sa se invarta tot felul de idei. Din pacate pozele atasate nu redau cea mai bune rezolutie.
In camera, pe pat, cearceaful pilotei neschimbat, la fel si fetele de perna, singurele ce pareau curate/spalate erau prosoapele si cearceaful de pat, cearceaf compus din 2 bucati de cate o persoana...da, si pilota era tot de o persoana, motiv pentru care ne-am invelit cu ea pe lat si din nou, povestea cu labutele pe afara se repeta, de data asta in camera si nu afara din ea.
Baia...baia a fost revelatia momentul in materie de... orice. Fereastra prinsa in suruburi, de fapt ne-a si spus dom' profesor cand l-am chemat sa-mi dea niste explicatii ca fereastra se deschide cu surubelnita, care-i problema mea?!...bine, pe de alta parte cred ca a fost ok pana la urma ca nu s-a deschis pentru ca fiind destul de joasa mi-a fost suficient ca ma vedeau pana sub sâni cei de la pensiunea alaturata, aflata la vreo 10 metri distanta, nu era nevoie sa ma auda si injurand cand parea poate ca cant (stiu ca e cacofonie, nu va speriati), as fi stricat imaginea de diva, esuata ce-i drept.
WC-ul spalat intr-o anumita proportie, perdeau de la dus rupta, la fel si suportul pentru perdea care statea intr-o râna acompaniat de polita de la chiuveta, inclinata si ea pe partea dreapta. Gauri in tavan si pereti, frigider inutilizabil de cand era bunica fata mare...paine mucegaita la micul dejun...
In fine, concluzia mea este ca, ori ceva ma urmareste, nu stiu inca ce, ori nu trebuie sa-l mai las pe Ovidiu sa faca rezervari, prieten bun de altfel :))
In rest, totul a fost de vis, si daca asta
inseamna sa platesc cu cate o noapte intr-o camera de rahat, atunci NU RENUNT...sa vina la mine toate camerele nasoale... pupici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu